ÃŽn 2006 se împlinesc 400 de ani de la naşterea lui Rembrandt Harmenszoon van Rijn. Considerat unul dintre cei mai mari pictori ai omenirii, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale, Rembrandt a contribuit cu harul său la ceea ce în istoria culturii şi civilizaţiei numeşte „vârsta de aur olandezăâ€. Maestru al tehnicii de clar -obscur, el a fost – aşa cum subliniază Elie Faure – „singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschisâ€.
Rembrandt – poza de miriam, in Pictura · 31.5KB
#2
miriam
Vizitator
"Adoraţia păstorilor"
Rembrandt – poza de miriam, in Pictura · 37.4KB
#3
miriam
Vizitator
"Aducerea lui Iisus la templu"
Rembrandt – poza de miriam, in Pictura · 28.1KB
#4
miriam
Vizitator
"Aristotel contempland bustul lui Homer"
Rembrandt – poza de miriam, in Pictura · 119.9KB
#5
miriam
Vizitator
Lecţia de anatomie a doctorului Tulp
Tabloul "Lecţia de anatomie", pictat în 1632, l-a făcut celebru pe Rembrandt. Lucrarea este o operă care se încadrează în genul pictural de grup tradiţional (în cazul de faţă este vorba de breasla chirurgilor). Rembrandt, însă, nu numai că nu respectă regulile unor asemenea compoziţii, dar le şi perfecţionează în chip strălucit. Pentru a prezenta prelegerea doctorului Tulp, care execută disecţia unui cadavru, artistul se comportă ca un regizor. Alege o construcţie tip piramidă, care înviorează scena prezentată, dându-i o tentă teatrală.
Rembrandt – poza de miriam, in Pictura · 35.1KB
#6
miriam
Vizitator
"Ospăţul lui Baltazar"
ÃŽn tabloul "Ospăţul lui Baltazar" (ca.1635), Rembrandt înfăţişează spaima lui Nabucodonosor în clipa în care mâna lui Dumnezeu lasă următorul mesaj în ebraică: mane, tekel,fares ("numărat, cântărit, împărţit", ceea ce el nu înţelege, simţindu-i însă sensul tragic (regatul său va fi divizat mai târziu între mezi şi perşi). Acest episod din cartea Profetul Daniel se desfăşoară în timpul unui ospăţ al lui Baltazar. Oaspeţii beau din cupele de aur jefuite din templul de la Ierusalim Spaima de pe chipul comesenilor este evidentă la femeia şi la bărbatul din partea stângă a tabloului.
Rembrandt – poza de miriam, in Pictura · 42KB
#7
miriam
Vizitator
"Rondul de noapte"
Tabloul "Rondul de noapte" 1642, considerat astăzi o capodoperă, a constituit la vremea sa un scandal. Comandantul Frans Banning Cock ar fi dorit să iasă mai mult în evidenţă în acest uriaş tablou. Ori, Rembrandt s-a concentrat mai mult asupra acţiunii însaşi, decât asupra înfăţişării figurilor; pentru el tema este defilarea, mişcarea, acţiunea neobişnuită, şi nu tabloul colectiv tradiţional al unui grup. Puternicele contraste de lumină şi culoare, jocul fin al mişcării trupurilor, umbrelor şi rechizitelor înviorează excepţional scena, leagă figurile între ele, alcătuind parcă din acestea o compoziţie de lumini. "Vrăjitor, Rembrandt e capabil să facă din noapte zi." (Eugène Fromentin). Prin analiza cu raze Roentgen realizată în 1975 s-a dovedit că lacul, menit să protejeze opera ce înfăţişează o acţiune care se desfăşoară la lumina unei după-amiezi târzii, se închide cu trecerea timpului, producând iluzia unei scene nocturne.
Rembrandt – poza de miriam, in Pictura · 52.6KB
#8
miriam
Vizitator
"Batşeba"
Tabloul intitulat "Batşeba", după numele unui personaj biblic, zugrăveşte acea clipă a incertitudinei şi frământării pe care Batşeba o trăieşte, ispitită fiind de de regele David al Izraelului. Privirea serioasă şi mâna - ţinând scrisoarea de dragoste a lui David - sunt cea mai bună mărturie privind îndoielile trăite în realitate de Hendrickje. Frumuseţea ei o putem descoperii şi în femeia care se pregăteşte să facă baie într-un râu (pictură din 1654, aflată la National Gallery, Londra).
Rembrandt – poza de miriam, in Pictura · 161KB
#9
miriam
Vizitator
"Autoportret din tinerete"
Rembrandt a pictat foarte multe autoportrete: în total sunt peste 50 de tablouri şi încă mai multe desene şi gravuri. Pe primul dintre acestea l-a pictat în 1625, când nu împlinise încă douăzeci de ani, şi continuă această tradiţie în tot cursul vieţii, până la moarte. Cercetând autoportretele lui Rembrandt, putem fi martorii evoluţiei sale artistice. Materialul pictural, neted la început, se îngroaşă mai târziu, factura devine tot mai bogată. ÃŽn seria sa de autoportrete, Rembrandt dovedeşte neîncetat că e pictor şi că trăieşte numai prin pictură.
, ceea ce el nu înţelege, simţindu-i însă sensul tragic (regatul său va fi divizat mai târziu între mezi şi perşi). Acest episod din cartea Profetul Daniel se desfăşoară în timpul unui ospăţ al lui Baltazar. Oaspeţii beau din cupele de aur jefuite din templul de la Ierusalim Spaima de pe chipul comesenilor este evidentă la femeia şi la bărbatul din partea stângă a tabloului.
